10 Aprilie 2010. Agarbiciu (Arbejän), judetul Sibiu
Biserica fortificata de la Agarbiciu nu e printre cele mai bine intretinute. Defapt pare aproape parasita judecand dupa gramezile de frunze uscate de la intrare in biserica sau de pe scarile ce urca la etaj ...
Mihai, tine cheile bisericii si gestioneaza casa de oaspeti. E dezamagit de slabul interes aratat bisericii fortificate de aici … nu sunt bani, sasii ce au plecat au ajutat prea putin … iar statul ..
Biserica fortificata de la Agarbiciu spune insa, chiar si fara a fi pusa in valoare, povestea comunitatii din care s-a nascut.
Intr-una din incaperile corpului de cladire aflat chiar deasupra portii de intrare in fortificatie se afla magazia unde comunitatea isi pastra, pe langa altele, slanina traditionala. Tavanul magaziei inca pastreaza carligele in care erau agatate bucatile de speck, fecare carlig avand notat numarul casei si cateodata numele proprietarului delicatesei agatate acolo. Mihai imi spune ca atunci cand cineva taia o bucata dintr-o slanina, trebuia sa marcheze cu o stampila speciala bucata ramasa in carlig pentru a se putea cunoaste astfel cine s-a servit din respectiva slanina. Obiceiul este, cred eu, un exemplu elocvent pentru modul de organizare si de functionare a comunitatilor sasesti.
Chiar la intrarea in magazia de alimente se mai pastreaza o mica moara de macinat, bazata pe un mecanism rudimentar in genul „biela-manivela” actionat manual.
O alta incapere din acelasi corp de cladire in care se afla magazia, continua povestea ... Aceasta incapere era folosita pentru a impaca sotii ce doreau divort, ei fiind inchisi acolo si obligati sa foloseasca un singur pat, o singura farfurie si o singura lingura pana cand reveneau la sentimente mai bune. Aparent aceasta metoda functiona destul de bine, intru-cat divorturile erau foarte rare in comunitatile sasesti, probabil si din cauza ca era considerata o rusine a ajunge intr-o astfel de situatie.
Un caiet datat 1989, continand o lista de inventar, era aruncat pe jos in magazie marcand intr-un mod fara echivoc momentul emigrarii masive a sasilor in Germania. Povestea comunitatii sase de la Agarbiciu e destinata sa se termine aici? Sa speram ca nu ...
Info Cazare:
In imediata apropiere a fortificatiei se afla o casa de oaspeti, dotata cu mai multe dormitoare comune, o camera dubla, bucatarie si baie.
Capacitate: 24 de locuri
Pret: incepand de la 5 Euro / persoana / noapte
Este posibila si camparea cu cortul in curtea pensiunii, la un pret de 3 Euro / cort, cu acces la WC si apa.
Contact: Florin Mihai, tel: 0269-855320; 0726-107652.
Pentru galeria foto completa, vizitati:
http://picasaweb.google.com/sebflorian/AgarbiciuArbejan#
"Exista cateva lucruri care nu pot fi invatate repede si timpul, adica singura noastra avutie, trebuie risipit din plin ca plata pentru insusirea lor. Sunt lucrurile cele mai simple cu putinta, si cum pentru a le afla e nevoie de-o viata intreaga, stropul de noutate pe care fiecare om il culege pe lume e foarte costisitor si-i unica mostenire ce-o lasa dupa sine." - Ernest Hemingway
duminică, 9 mai 2010
vineri, 7 mai 2010
Ghirolt
24 Aprilie 2010. O zi de sambata in care am ales ca destinatie satul Ghirolt (jud. Cluj), asezare atestata din 1333 sub numele de Gerold. Din Cluj-Napoca, la Ghirolt se ajunge relativ usor: am pus bicicleta pe personal, am coborat la Icold, iar de acolo mai sunt doar aproximativ 7 km pana in sat.
In Iclod am admirat o veche biserica, Greco-Catolica, ridicata in 1791, cu zid de piatra si acoperis de sindrila.
Tot in Iclod, am descoperit o frumoasa gospodarie traditionala romaneasca, locuita de Valeria, o taranca de 93 de ani.
Am surprins satul Ghirolt in plina campanie de semanat. Pe suprafetele mai mici, metoda traditionala de semanat cu calul este inca destul de prezenta.
Am stat de vorba cu Elisaveta, care mi-a povestit un pic despre dansa si despre oamenii locurilor. In sat mai sunt, zice ea, doar 80 de pereti (pereti insemnand aici familii, cupluri), restul locuitorilor fiind oameni in varsta, singuri.
Ghiroltul are un farmec aparte prin casutele cochete, rasfirate pe dealurile din jur, printre livezi de pruni. Atmosfera rustica aparte a fost armonios completata de simplitatea si bunavointa oamenilor pe care i-am intalnit, de spiritul lor de deschidere, calitati pe care sunt convins ca multi dintre noi le regasim din ce in ce mai rar in jurul nostru.
Traseu Iclod - Ghirolt (~ 7 km)
In Iclod am admirat o veche biserica, Greco-Catolica, ridicata in 1791, cu zid de piatra si acoperis de sindrila.
Tot in Iclod, am descoperit o frumoasa gospodarie traditionala romaneasca, locuita de Valeria, o taranca de 93 de ani.
Am surprins satul Ghirolt in plina campanie de semanat. Pe suprafetele mai mici, metoda traditionala de semanat cu calul este inca destul de prezenta.
Am stat de vorba cu Elisaveta, care mi-a povestit un pic despre dansa si despre oamenii locurilor. In sat mai sunt, zice ea, doar 80 de pereti (pereti insemnand aici familii, cupluri), restul locuitorilor fiind oameni in varsta, singuri.
Elisaveta din Ghirolt
Ghiroltul are un farmec aparte prin casutele cochete, rasfirate pe dealurile din jur, printre livezi de pruni. Atmosfera rustica aparte a fost armonios completata de simplitatea si bunavointa oamenilor pe care i-am intalnit, de spiritul lor de deschidere, calitati pe care sunt convins ca multi dintre noi le regasim din ce in ce mai rar in jurul nostru.
Atmosfera rustica da tihna sufletului
Galerii foto complete:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)